Ich wollte einfach wissen wie es weiterging mit Corinne Hofmann und ihrer Tochter und schwups... war das Buch in einem Rutsch ausgelesen.

Dieser zweite Teil war ziemlich interessant und hat viele offene Fragen beantwortet, die sich einfach nach Beenden vom ersten Band stellen. Auch erfährt man wie Corinne dazu kam "Die weiße Massai" zu schreiben und verfolgt gespannt ihren Weg in die Buchbranche.

Kann das Buch auf jeden Fall jedem empfehlen der Teil 1 gelesen hat und neugierig ist, wie es mit Corinne und ihrem afrikanischen Mann weitergeht. Hat mir gut gefallen.

Skip this one and go straight to book three of you're short on time. However, it's entertaining in its own way.

This book is a sequel to The White Masai, which has also been made into a film. I read it in 2003 and was very curious to know what happened to Corinne Hoffmann after she came back to Switzerland.
Her story is again very interesting to read, though of course, the adventures are of a different kind now. Trying to survive in the African wilderness is totally different from, let's say, trying to get a passport for your child to make sure that nobody can take her away from you, but it can be no less frightening or challenging. The story does seem to be a little less gripping here and there, but it usually takes an interesting turn just in time.
Something that struck me in this book is that Hoffmann also has quite some luck here and there, for example, in finding new jobs. The fact that it is autobiographical changes this from an unrealistic to a kind of inspirational story; Hoffmann seems to be an intuitive woman who can feel where her chances lie.
Wiedersehen (Reunion) in Barsaloi, about her return to Kenya to be at the shooting of the film, is on my wishing list now. I am very eager to read about how she can return (in this book, she explains that she can't go back, I believe because she's still married to Lketinga there), and about how she copes with seeing all those people she still loves again.

The first book in the series, La Massaï blanche - I read some years back. My memories of that book remain vivid. The author has the gift of transport the reading into her experiences.

This time I read the English translation and her voice transcends so purely that it was instantly recognisable as Corinne. Her life-story unfolds further, and her singular courage, endurance, and drive inspires. Her approach to life refreshing in its optimism and the sense of gratitude that infuses her world-view.

I'm moving straight along now to her next book. Today I also watched the film of the first book and found myself moved beyond what I had expected.

Thank you Corinne for sharing so generously the extraordinary life you have dared to live. It is way beyond what most people would ever attempt or even envision.

Iniţial, Corinne Hofmann a avut intenţia de a scrie o singură carte despre experienţele ei din Kenya, însă succesul răsunător al volumului Îndrăgostită de un masai a surprins-o, la fel ca ecranizarea acestuia. La insistenţele citittorilor săi, autoarea a decis să aştearnă pe hârtie continuarea poveştii ei şi a fiicei sale. În Adio, Africa, protagonista noastră se întoarce în Elveţia alături de Napirai, unde se va izbi de tot felul de probleme, de la birocrația de la primărie și de la consulatul german pentru obținerea actelor necesare pentru a trăi liniștite în țară, la schimbarea frecventă a locurilor de muncă, și până la lupta Corinnei cu ea însăși și cu propriul trecut.

Ajunsă acasă, protagonista nu poate să nu facă analogii și comparații între viața din Elveția și cea din Kenya. I se pare că în magazine este prea multă abundență, prețurile sunt exorbitante, iar Napirai primește mult prea multe cadouri de sărbători de la rude și cunoștințe. Corinne constată cu amărăciune că bătrânii masai, fie că este vorba de femei sau de bărbaţi, sunt cu mult mai respectaţi de către tinerii din comunitate decât cei din Elveţia: „Cu cât cineva este mai bătrân (...) cu atât mai importante sunt deciziile sale. Cei tineri nu fac nimic fără binecuvântarea celor bătrâni. Când James venea acasă de la școală în vacanță, atunci când o saluta pe mama își apleca capul și nu se uita în ochii ei” (p. 38). Spre deosebire de bătrânii din Africa, cei din Elveția stau singuri la cafenele fără a li se adresa vreo vorbă.

Cu toate că nu îndrăzneşte să îi spună mamei că s-a întors definitiv din Kenya, Corinne este constrânsă de destin să lase adevărul să iasă la iveală atunci când este sunată din Africa. Deşi are sentimente amestecate față de Lketinga, este dispusă să îi ajute pe el și pe familia lui cu bani pentru vânzarea magazinului din Mombasa şi îi dă voie fostului ei soț să facă ce dorește cu maşina şi conturile bancare din Kenya. Deși îi este dor de Africa, Hofmann preferă să îşi cruţe fiica de viaţa precară din comunitatea din Barsaloi, de mutilarea genitală şi de o căsătorie forţată, la o vârstă fragedă. În locul acestor tradiţii ciudate pentru europeni, mama alege să o crească pe Napirai fără tată. Singura persoană școlită din familia lui Lketinga care o va informa pe Corinne despre evenimentele individuale, familiale sau chiar sociale din Kenya anilor `90, va fi James, fratele mai mic al lui Lketinga. El îi va trimite regulat scrisori și o va susține de departe pe Corinne în toate proiectele sale profesionale sau artistice.

Deși inițial are tendința de a se izola, Corinne va ceda insistențelor mamei sale și va intra într-o asociație pentru mamele care își cresc singure copiii, unde se va împrieteni cu câteva femei care o vor înțelege și o vor susține când îi va fi greu. Cu timpul, prin natura meseriilor ei care o forțează să interacționeze cu oamenii, Corinne cunoaște multe femei care îi vor deveni prietene, iar una dintre ele, Hanni, va fi prima care îi va sugera să scrie o carte despre uimitoarea ei poveste de viață, pentru a fi cunoscută și de alți oameni. Dacă protagonista este sceptică la început, cu timpul, ideea nu îi displace și își așterne pe hârtie aventura africană.

Mie mi-a făcut multă plăcere să citesc fragmentele despre scrierea romanului, deoarece Corinne le descrie cu multă emoție și retrăiește sentimente din trecut, care pe moment îi fac rău, însă gradual, traumele trecutului se vor mai diminua. „Plâng după Kenya mea cea dragă, după un vis distrus, după o mare dragoste şi după toate lucrurile frumoase şi îngrozitoare pe care le-am trăit într-o lume aproape ireală.”(p. 112) După multe refuzuri, romanul Îndrăgostită de un masai este publicat de o editură din München și o va face pe scriitoare să cunoască atât părțile plăcute cât și pe cele neplăcute ale celebrității.

Romanul Adio, Africa este la fel de interesant ca primul volum, este dinamic, pe alocuri are nuanțe umoristice și parcă îți dă senzația că porți o conversație intimă cu însăși autoarea la o cafea, undeva la poalele Alpilor.

Pentru întreaga recenzie, vizitați: http://elitere.ro/adio-africa/

BACK IN THE BIG WHITE WORLD

The first book in this series (The White Masai) is a 5 star, absolutely fascinating read. I would also recommend the follow-up (Reunion In Barsaloi). BACK FROM AFRICA however just feels like filler. There's not really enough interesting material here to warrant a third book and except for the first few chapters and the details of her climbing Mt Kilimanjaro I found it disappointing.

This third instalment deals with the time immediately after she leaves her Masai husband Lketinga and after fleeing Kenya with her young daughter Napirai, returns to Switzerland to start a new life.

Initially Corinne struggles with lingering health issues (malaria, hepatitis) and has trouble integrating back into modern society. (Do we really need all this stuff?) However as her health and self confidence returns she finds a job in sales, moves into her own apartment, makes friends in a single woman's group and faces government bureaucracy while getting her daughters birth certificate and filling for divorce. All the while maintaining contact with her brother in-law, James in Africa and mourning her failed marriage. With encouragement from her friends Corinne eventually writes the story of her love affair with Lketinga and gets "The White Masai" published. A large part of the book is dedicated to her success and travels while promoting her book. In the last few chapters Corinne finds a new love partner and returns to Africa to daringly climb Mt Kilimanjaro.

It should also be noted that Back From Africa has been translated from German so the writing does not always flow as smoothly as I'm sure it did in it's original language.

I wouldn't recommend this unless you've already read The White Masai.

Really, in a way this somewhat less-polished book felt much more honest and real than the best-selling The White Masai--both about the author's culture shock and missing of her abusive husband, and about her time in Kenya itself. Her real feelings and motivations made a lot more sense to me here. I love that she acknowledged that people complained about her book not being that well-written-- "I recognize that I don't exactly have a PhD in German literature". That made me feel a whole lot more sympathetic to her--in fact, I like Hofmann better all around now, while noting that we are so very different. I can't imagine much worse than the kind of job she loves, doing cold-calls and traveling sales.

The moment I finished The White Masai, I had to know what happened next. This installment features the decade following Hofmann's return to Switzerland, baby in tow. As always, she approaches life with pluck, courage & resourcefulness. Most interesting are the letters between her & her brother-in-law James, which provides continued updates about her African family. It's nice to know she still financially supports them. Unfortunately, she is spare & guarded about her thoughts, feelings & reflections, particularly regarding her reunion with the fiance she left for Letingka (which should've been a key component of the book). The result is a rushed, distant, pedestrian, impersonal & almost reluctant account.

Un libro interesante, escrito en el mismo estilo que el libro anterior.
Sin embargo, carece de la fuerza y la evocación de la primera parte.
Si te has leído la Masai blanca, está bastante bien, si no lo has hecho, No merece la pena.

Intressant historia om livet att anpassa sig efter fyra år som hustru till en massajkrigare i Kenya. Under förevändning att hon ska åka på semester med sin lilla dotter till släkten i Schweiz lyckas hon fly från sin afrikanske man. I den här boken berättar hon om hur hon övervinner alla problem och till slut får både lägenhet och arbete. Samt en ny livskamrat. Även hennes dotter finner sig snart i sitt nya liv i Schweiz.

CORINNE HOFMANN - Adio, Africa

Dupa senzationalul succes al cartii Indragostita de un masai, Corinne Hofmann intentioneaza sa raspunda numeroaselor intrebari ale cititorilor, referitoare la viata ei dupa intoarcerea in civilizatia europeana. Astfel ia nastere cartea sa Adio, Africa.

Noul inceput in „jungla birocratica“ nu este deloc usor. A trebuit sa reinvete multe din deprinderile cerute de civilizatia europeana. Totusi, cu aceeasi tarie, acelasi curaj si optimism, cu care a reusit sa supravietuiasca in Kenya, izbuteste sa construiasca o noua existenta pentru ea si fiica ei, Napirai, in Elvetia. Prin intermediul scrisorilor si ajutorului financiar, Corinne pastreza si astazi contactul cu familia sa kenyana.

Not as interesting as the first and third but an important link.