I've read the original 5 Love Languages and so this one was sort of a waste of my time. I did find some valuable tips and interesting insights, but the 5 languages are the same for kids as adults, so it was the same book all over again. With an adult, you can say, "Here honey, take this quiz to let me know what your primary love language is." With kids, you can't do that as easily. This book (politely) says to the reader, "Hey, dummy. Try quality time and see how your kid responds. Then try words of affirmation and observe. Then try…" Now I told you the secret and you don't have to read this book. Probably the most helpful part was the chapter on discipline and the love languages. The fact that if you use their love language against them, it can be traumatizing. When their language is physical touch and you spank them, it's devastating. If their language is quality time and you send them to their room, they're crushed. To another kid, being sent to their room is play time. It was a good reminder to be sensitive to love languages when your kid misbehaves. Most times when your children misbehave, it's because they're asking for love anyway.

Admit că e o carte pentru publicul larg, cu accent pe lucruri care pot fi puse în practică, dar toate astea nu justifică pe deplin limbajul; mie mi-a lăsat impresia că autorii au convingerea că se adresează unor tâmpiți; de la adresarea generală, până la exemplele fabricate (cu atâta experiență în domeniile în care sunt specialiști de ce a trebuit să inventeze povești care să se plieze perfect, deci exagerat, pe ideea pe care voiau să o demonstreze, e un mister) și repetarea exhaustivă și enervantă a unor fraze.
Conținutul (și aici mă refer la acele câteva idei care puteau fi expuse în câteva pagini) e de bun simț (chiar dacă, personal, nu simt relevante influențele religioase într-o carte de felul ăsta), chiar valoros pe alocuri, iar ultima parte cu indicații practice poate fi cu adevărat utilă.

„Fiecare copil are un fel special de a percepe iubirea. Există, de fapt, cinci modalităţi în care copiii (oamenii în general) exprimă şi înţeleg iubirea. Acestea sînt: mîngîierile fizice, cuvintele de încurajare, timpul acordat, darurile şi serviciile.

Iubirea necondiţionată înseamnă a-ţi iubi copilul orice-ar fi. Noi iubim copilul in- diferent de cum arată; indiferent de ce talente manifeste sau în devenire ori handicapuri are; indiferent de cum am vrea să fie; şi ceea ce este cel mai greu, indiferent de ceea ce face. Asta nu înseamnă că ne convine orice tip de comportament ar afişa. Asta nu înseamnă că îi vom acorda şi arăta iubirea noastră tot timpul, chiar şi cînd se comportă inadecvat.
Unii se tem că asta ar putea duce la „răsfăţarea" copilului, dar este o idee greşită. Nici un copil nu poate primi prea multă iubire necondiţionată. Copilul poate fi „răsfăţat exagerat" prin lipsa formării sau printr-o iubire inadecvată, care duce la o personalitate incorectă. Adevărata iubire necondiţionată nu va „strica" niciodată un copil, pentru că este imposibil ca părinţii să ofere vreodată prea multă iubire.

Copiii sînt fiinţe preponderent emoţionale, iar o primă abordare a lumii se face tot la nivel emoţional.
Unii părinţi presupun că dacă îşi iubesc copiii, aceştia din urmă ştiu asta de la sine. Alţi părinţi cred că a-i spune unui copil un simplu „te iubesc" este de ajuns pentru a-şi manifesta iubirea. Din păcate, nu este adevărat.
Copiii dvs. vor sesiza ce simţiţi în privinţa lor după felul în care vă veţi comporta faţă de ei. Exprimările comportamentale ale iubirii pot fi împărţite în mîngîieri fizice, timp acordat, daruri, servicii şi cuvinte de încurajare.

Pentru că disciplina este mai eficientă atunci cînd se aplică într-un mediu afectuos, este mai înţelept ca respectivul copil să conştientizeze iubirea atît înainte, cît şi după administrarea pedepsei. Respectaţi limbajul de iubire al copilului fără să îl alegeţi ca metodă de disciplinare. De exemplu, dacă principalul limbaj de iubire al copilului dvs. sînt cuvintele de încurajare şi folosiţi ca metodă de disciplină o exprimare prin care îl condamnaţi aspru, cuvintele vor comunica nu numai faptul că sînteţi nemulţumiţi de un anumit comportament, ci şi că nu vă iubiţi copilul.

Lucrul cel mai important de ştiut în privinţa capacităţii de învăţare a copilului este următorul: pentru ca un copil să fie capabil să înveţe bine la orice vîrstă el trebuie să ajungă la nivelul emoţional de maturizare al acelui nivel de vîrstă. Pe măsură ce copilul creşte, capacitatea lui de a învăţa sporeşte din cauza mai multor factori, cel mai important fiind maturitatea emoţională. Cu cît un copil este mai matur din punct de vedere emoţional, cu atît este mai capabil să înveţe. Părinţii au cea mai mare influenţă asupra dezvoltării emoţionale a copilului. Punînd accentul pe iubire, de fapt vă învăţaţi şi vă formaţi copilul. Părinţii care nu-şi găsesc timp să abordeze toate cele cinci limbaje ale iubirii, ci doresc doar să satisfacă nevoia copilului de hrană şi de îmbrăcăminte, de adăpost şi de siguranţă furnizează un mediu care nu-i stimulează dezvoltarea intelectuală şi socială. Copilul se dezvoltă fizic, dar intelectual şi social este dezavantajat. Un copil care tînjeşte după iubirea şi acceptarea părinţilor va fi foarte puţin motivat să accepte dificultăţile de a învăţa în primii ani sau ulterior la şcoală. Maturizarea emoţională a copilului afectează totul — părerea despre sine, siguranţa emoţională, capacitatea de a se adapta la stres şi la schimbare, abilitatea de a se socializa şi de a învăţa.

Prin contrast, dacă este neliniştit sau melancolic sau se simte neiubit, probabil că va avea probleme cu concentrarea şi cu atenţia, scăzîndu-i totodată energia. Va fi mult mai greu să reţină ce are de învăţat şi să-şi îndeplinească misiunea aşa cum se cuvine. Studiul îi poate părea neinteresant; va avea tendinţa să îl preocupe propria persoană şi nevoile emoţiona- le, astfel avînd de suferit capacitatea sa de a învăţa.
Este extrem de greu să motivezi un copil dacă nu se simte mai întîi iubit şi ocrotit cu adevărat. Motivul decurge din faptul că el are nevoie să se identifice cu părinţii lui şi să dorească să le asculte sfaturile. Dacă respectivul copil are un rezervor de iubire gol se va ajunge la un comportament pa- siv-agresiv, ceea ce duce la încăpăţînarea de a face exact contrariul în raport cu ceea ce vor părinţii.

Cînd rezervorul de iubire este plin, copilul nu este sub presiune şi nu doreşte să-şi afişeze nemulţumirile, întrebînd prin comportamentul său: „Mă iubeşti?"
Faptul că i se permite unui copil să-şi exprime mînia în mod verbal poate părea un act de prea mare îngăduinţă. De fapt, nu este. Exprimarea verbală a mîniei motivată de o anumită dorinţă de a supăra sau de a-i jigni pe alţii este inacceptabilă şi trebuie corectată. Totuşi, chiar şi cînd este vorba despre o descărcare inacceptabilă a mîniei, folosiţi o metodă de disciplinare adecvată, fără să vă vărsaţi mînia pe copil. Rămîneţi mereu agreabili, dar fermi.

De îndată ce consideraţi că situaţia s-a stabilizat, staţi frumos de vorbă şi faceţi următoarele trei lucruri. Fiecare în parte vă va ajuta copilul să-şi depăşească mînia în mod pozitiv. 1. Daţi-i să înţeleagă că nu-l veţi condamna pentru reacţia sa. O parte din formarea sa constă în faptul că el trebuie să ştie că-l acceptaţi ca persoană şi vreţi să ştiţi ce simte, indiferent dacă este fericit, trist sau mînios. 2. Lăudaţi-vă copilul pentru lucrurile bune pe care le face. îi puteţi spune: „Mi-ai dat să înţeleg că eşti mînios şi asta e bine. Nu te-ai descărcat pe frăţiorul tău sau pe căţel. N-ai aruncat cu obiecte şi nici nu ai dat cu picioa- rele în pereţi. Pur şi simplu mi-ai spus că eşti mînios." Menţionaţi faptul că a procedat mai bine aşa. De cîte ori copilul îşi exprimă verbal mînia, înseamnă că a făcut totuşi şi ceva bun, evitînd lucrurile mai rele. 3. Ajutaţi-vă copilul să mai facă un pas pe Scara Mîniei. Scopul este să vă îndreptaţi fiul sau fiica spre o reacţie cu o conotaţie pozitivă a mîniei.

Combinaţia între o formare sănătoasă şi exemplul dvs. viu de stăpînire a mîniei este o modalitate care dovedeşte maturitate şi care îl va ajuta pe copil să se autoformeze după un timp.

Felul în care decurge căsnicia dvs. afectează în mare măsură relaţia cu copiii — şi modalitatea în care ei receptează iubirea.”

Knyga labai įdomi. Tikrai pravers ne tik auginantiems vaikus, bet ir tiems, kurie nejaučia visiškos pilnatvės bendraujant su tėvais. Sužinojau ganėtinai daug ir apie save, ko trūksta vaikų ir tėvų santykiuose. Man auginant berniuką ypač pravartu žinoti bendravimo subtilybes, tad dar tikrai ne kartą atsiversiu knygą.

Decent premise but overall too wordy and tries to make the point with dumbed down examples. If you’ve read the first book regarding love languages and couples, it’s not that hard to apply to children and I wish there was a “high points” version that cut to the chase. 2.5

I clearly need a different star system to differentiate better between 2 and 4, where the vast majority of my books sit.

ليس من الصواب إظهار محبتنا لأطفالنا فقط عندما يكونون متفوقين أو مميزين، ولكن هناك حاجة ملّحة وضرورية كي أقول لطفلي أنت مهم، ومحبوب بالنسبة ليّ بغض النظر عن مدى إنجازاتك، حتى ولو أخفقت أو لم تنجز الكثير فأنت بالنسبة ليّ تعني الكثير، أنت بالنسبة ليّ أهم إنسان في هذا الوجود.

This books casts a beautiful vision for raising children and making family relationships a little better. In other words, this book is about making society a little better ❤️

يتكون العنوان من 3 كلمات أساسية
لغة وحب وأطفال
اللغة : وهي أساس التواصل بين الاأفراد
الحب : تعريفي للحب هو الحياة السوية ... أما تعليقي عليه فهو مدى ظلم هذه الكلمة وهذا الشعور وبوتقتها في شيء واحد والحديث عنها في أمر واحد
الحب هو الحياة نعم وبالحب يزهر كل شيء والانسان الذي لا يستطيع أن يحب أو يحب هو انسان غير سوي
لو نركز قليلا في جميع مشكلات الحياة سنجد أنها الأنانية والكره وغياب الحب
الأطفال : كلمة طفل كلمة تشبه الحب وتساويه في الجمال والأنس وكل شيء
فالطفل يعني الفطرة ويعني النشء ويعني نقطة البداية ...وهو أساس المجتمع فبصلاحه يصلح والعكس صحيح

أما الكتاب المقسم الى 12 جزء فهو يتحدث عن لغات الحب الذي قسمها إلى خمسوهي
التلامس الجسدي 2- كلمات التوكيد 3- الوقت النوعي 4- الهدايا 5- أعمال الخدمة
أجزاء الكتاب
أولا :الحب هو الأساس ...يرى الكاتب أن الاحساس بمحبة الوالدين والمحيطين بالطفل شيء أساسي لنموه بشكل طبيعي ولكي يستطيع الاندماج في المجتمع ويكون له تأثير ايجابي
ثم ينطلق الكاتب في تفصيل لغات الحب
التلامس الجسدي : يرى الكاتب أن هناك بعض الأطفال لغة حبهم الأساسية هي التربيت على كتفهم والمسح على رؤوسهم والاهتمام بهم
كلمات التوكيد : هناك نوع من الأطفال يحس أنه محبوب حين يثنى عليه وحين تشجيعه وأكثر ما يحسسه بغير هذا هو نقده
الوقت النوعي : بعض الأطفال لا يحسون بحب الوالدين الا إذا قضوا معهم وقت أطول وخصصوا لهم وقت لممارسة شيء يحبونه معهم
الهدايا : بعض الأطفال يحسون بحب من حولهم اذا وفروا لهم بين الحين والآخر هدية مهما كانت قيمتها
أعمال الخدممة : وهذا النوع يحس بالحب حين يساعده الآخرون في أعماله
وفي كل نوع فصل الكاتب وضرب أمثلة وقصص حية لبفاكتشاف الآباء لغة حب طفلهم الأساسية وكيف أن معرفتها أحدثت فارق في حياتهم
سابعا وبعد تفصيل لغات الحب : كيفية اكتشاف لغة حب طفلك الأساسية
فصل الكاتب في هذا وبين ان وجود لغة حب اساسية لا تعني عدم الاهتمام باللغات الاخرى بل هو فقط يجب التركيز عليها
ثامنا : التأديب ولغات الحب
تحدث الكاتب عن علاقة طريقة التأديب بلغة الحب وبأن التأديب شيء ضروري وليس سيء
تاسعا : التعلم ولغات الحب
عاشرا : الغضب والحب
كان هذا الجزء جميل كثيرا وأعتقد أن الكاتب أبدع فيه وانصح بقراءته
الحادي عشر :الحديث بلغات الحب في العائلات ذات الوالد الواحد
وهنا عن العائلات التي تعرضت للطلاق أو توفي احد الوالدين وكيفية تأمين الحب للابناء ولو في ظروف الوالد الذي قد يكون منكسر وكيف يمكنه الاستعانة بمن حوله
الثاني عشر : الحديث بلغات الحب في العلاقة الزوجية
أعجبني هذا الجزء كثيرا ولم أتوقع أن الغرب يولي اهتمام للأسرة والوالدين
فعلا أساس البيت هو توافق الأزواج وهنا أرى أنه على الشباب أن يعطي موضوع الأسرة أهمية أكبر ويخطط له من أن يراها فقط كمشاعر ثم زواج ولتسبح الأسرة في واد من الفوضى والصراعات بين الذكر والأنثى والآخر يراقب الثاني ويحاسبه والأبناء يبحثون عن الحب في الخارج لتعود العجلة معوجة وتبقى في اعوجاج
وأخيرا الخاتمة التي أتحفها الكاتب بالتفاتة رائعة وهي على الوالدين الذين كبر أبناءهم وربما تزوجوا حتى ويرون شلخ في علاقتهم بهم فلا ضير في ان يعملوا لترقيع هذه العلاقة ولحاق ما يمكن لحاقه

الكتاب بالنسبة لي لا يمكن أن أقول كان مفيد لأنه لا يمكنني تطبيقه على أرض الواقع حاليا ويترك هذا لأصحاب الأسر
مع أنني بالاسقاط فقط وبعض المواقف البسيطة مع الصغار أراه نافع بقراءته
لكنه كان رائع وممتع على الاقل
أنصح به كل أب وأم أو مقبل على الانجاب أو فضولي مثلي
وللكاتب كتاب عن لغات الحب لدى البالغين لا اعلم ان كان مترجم او بجودة هذا
هههه لولا موقفي من عدم التقييم لقيمته ب 4 نجوم والنجمة الناقصة لأنني لا أؤمن بالكمال

من المقتطفات الي عجبتني من الكتاب

"من بين اشكال عدم فهمنا البعض ربما يكون الاشد ضررا هو عدم توصيلنا حبنا لاطفالنا كما ينبغي"
" يجب ان نملأ خزانات اطفالنا العاطفية بحب غير مشروط، لان الحب الحقيقي دائمًا ما يكون غير مشروط. فالحب غير المشروط هو حب حقيقي يقبل ويدعم الطفل من أجل من هو وليس من أجل الذي يفعله"
( لحجم صوت الاب او الام اثر عظيم على رد فعل الطفل على ما يقوله الوالدان)
( يعد اعطاء الهدايات وتلقيها كطريقة للتعبير عن الحب ظاهرة عالمية فالكلمة الانجليزية gift مشتقة من الكلمة اليونانية charis والتي تعني grace =نعمة)
( نحن نخدم اطفالنا ولكن عندما يكونون مستعدين، ينبقي ان نعلمهم كيف يخدموا انفسهم يم الاخرين)

Žinoma, 5 meilės kalbų idėja man ne naujiena, bet labai džiaugiuosi išklausius knygos apie vaikus. Pradėjau pastebėti ryškėjančias savo dukros meilės kalbas ir tik pradėjus klausytj sužinojau, kad nuo 5m. vaikuose galima pastebėti, kokios yra jų pagr. meilės kalbos. Dar sužinojau, kad jos gali keistis vaikui augant.
Knygoj daug patarimų, pavyzdžių, priminimų. Rekomenduoju tėvams.

I recommend this book for parents seeking family counseling in my private practice. It breaks it down easily: how to make your child feel loved and understanding your child's specific love language. I highly recommend this book for all parents!

I hadn't considered raising children with this in mind until I read this book. The love language principles that everyone is familiar with can be used on caring for children. Try to identify what gets them excited. What makes them respond the best: words of affirmation, acts of service, quality time, physical touch, or gift giving. Look for what makes them happy when you give it to them and what makes them upset when it's denied. I wound up asking my kids what I do that makes them know I love them and what I do that makes them sad. My older kid's language is definitely quality time with some words of affirmation. The younger one is physical touch with words of affirmation.

Keep their language in mind when you need to express your love and especially when you need to correct and discipline. They will be much more receptive and know that you still love them if you use their love language to talk to them. For my older one he will probably feel betrayed and unloved if I lock him alone in his room- because then he is denied quality time which makes him feel loved. I find that he calms down much faster during a meltdown if I sit with him and have a little quiet time with him so he knows I'm on his team. For the other child I usually need to hold her during a meltdown and if I'm holding her she'll usually snap out of it after a minute.

Este a doua lectură scrisă de Gary Chapman pe care eu o citesc. Curios lucru, și în 2022, cartea cu numărul 4 pe care o terminasem de citit a fost “Cele cinci limbaje ale iubirii pentru cei singuri”, scrisă de același autor. În timp ce compuneam această recenzie m-am gândit la aspectul acesta. Ce tare!
La fel ca prima întâlnire cu autorul, și aceasta a fost una calitativă, productivă și fructuoasă. Am reținut aspecte importante și, deși încă nu am copii, niciodată nu e prea devreme ori prea târziu să înveți să-i cunoști, să-i apreciezi, să-i înveți și să te porți cu ei.
Desigur că s-au mai repetat informații din prima lectură; ba chiar și în această carte, autorul a repetat de multe ori aceeași informație, poate pentru a fi înțeleasă mai bine.
Lectura pune accentul pe cele cinci limbaje ale iubirii (timpul acordat, cuvintele de încurajare, darurile, serviciile și mângâierile fizice) și se concentrează exclusiv pe copii. Cu alte cuvinte, învață părinții cum să descopere principalul limbaj de iubire al propriilor copii. Desigur că nu este suficientă numai teoria, așa că autorul vine cu soluții și exemple concrete. Exact asta apreciez eu tare mult la cărțile lui: nu expune numai teorie, numai cum ar trebui să fie, ci vine cu exemple concludente, multe chiar, din care fiecare poate alege ce îi este necesar.
Vă recomand cele două lecturi, eu chiar voi mai citi și altele de la autor. Probabil cartea cu numărul 4 parcursă în 2026 va fi tot una a lui Gary Chapman. Ar fi chiar amuzant!