...
Show More
Romanian review: Cu respect vă raportez că romanul lui Jaroslav Hašek nu și-a pierdut hazul odată cu trecerea timpului. Hašek a reușit să creeze unul dintre cele mai haioase personaje din istoria omenirii, satira acestei cărți și mesajul anti-război păstrându-și actualitatea și la peste o sută de ani de la publicarea povestirilor lui Švejk.
Cu respect vă raportez că cel mai mare mister care rămâne după ce întorci ultima pagină este dacă Švejk chiar era atât de idiot sau juca teatru. Dacă Švejk își simula aparenta prostie, atunci este mai degrabă un geniu, reușind să supraviețuiască unei perioade extrem de sumbre din istoria omenirii, păzindu-se de unele dintre cele mai mari pericole ale războiului. Practic, nu cred că este un spoiler să spun că, deși romanul este destul de stufos și plin de evenimente, Švejk nu ajunge până la sfârșit să lupte pe front. Bravul soldat reușește cumva să dea dintr-o încurcătură în alta, să fie arestat pentru diverse neînțelegeri sau prostii pe care le face, culmea absurdului fiind atinsă când este arestat de propria tabăra pentru spionaj, astfel încât nu participă la nicio luptă până la sfârșitul romanului. Este adevărat că autorul intenționa să continue povestea, însă a murit înainte să aibă timp să-și desăvârșească opera, dar am o bănuială că Švejk ar fi continuat să petreacă timpul învârtindu-se dintr-un loc în altul, în loc să participe activ la luptele pe front.
Hašek scrie mult despre absurditatea războiului, însă am rămas cu senzația că subiectul pe care se concentrează cu adevărat este ridicolul și stupiditatea birocrației din armată. Se ajunge până la punctul în care soldaților li se ordonă chiar și când să își facă nevoile, mesajul este ceva mai subtil decât îl fac eu să sune, dar oricum, atât de departe ajunge autorul în a ridiculiza lipsa de gândire liberă cerută unui soldat. Švejk ironizează, la rândul său, comandamentul și, în general, conducerea armatei austriece, prin intermediul unor anectode interminabile care ajung să îi îmbolnăvească de nervi pe cei din jurul lui. Partea cea mai amuzantă este că, de cele mai multe ori, anectodele lui nu au nicio treabă cu discuția anterioară sau cu ce se întâmplă în momentul respectiv.
Influența pe care a avut-o romanul scriitorului ceh se poate observa foarte ușor în romanul Catch-22, dar și în filme precum Forrest Gumb sau seriale ca M.A.S.H (Locotenentul Dub îmi amintește de maiorul Frank Burns din îndrăgitul sitcom american).
Cu respect vă raportez că ,,Peripețiile bravului soldat Švejk" poate, pe alocuri, să fie prea lentă pentru unele gusturi, însă întâmplările prin care trece nătărăul soldat ceh au un farmec aparte, iar mesajul anti-război și ironia subtilă sau mai puțin subtilă la adresa birocrației armatei și a numărului mare de incompetenți care ajung să capete grade înalte sunt nemuritoare.
English review: I dutifully report that Jaroslav Hašek's novel has not lost its humor with the passage of time. Hašek succeeded in creating one of the funniest characters in the history of mankind, and the satire and anti-war message of this book remain relevant more than a hundred years after the publication of Švejk's stories.
I dutifully report that the biggest mystery that remains after you turn the last page is whether Švejk was really that stupid or he was just acting. If Švejk was feigning his apparent stupidity, then he is more likely a genius, having managed to survive an extremely bleak period in human history by warding off some of the greatest dangers of war. Basically, I don't think it's a spoiler to say that, although the novel is quite dense and eventful, Švejk doesn't end up fighting on the frontline by the end. The brave soldier somehow manages to get from one mess to another, getting arrested for various misunderstandings or stupid things he does, the height of absurdity being reached when he is arrested by his own side for spying, so he doesn't take part in any combat. It is true that the author intended to continue the story, but he died before he had time to complete his work, but I have a suspicion that Švejk would have continued to spend his time wandering from place to place rather than actively participating in the fighting at the front.
Hašek writes a lot about the absurdity of war, but I was left with the feeling that the subject he really focuses on is the ridiculousness and stupidity of army bureaucracy. It gets to the point where soldiers are even ordered when to relieve themselves, the message is a little more subtle than I make it sound, but that's as far as the author goes in ridiculing the lack of free thinking required of a soldier. Švejk in turn mocks the command and generally the leadership of the Austrian army, through endless anectodes that end up making those around him lose their mind. The funniest part is that most of the time his anectodes have nothing to do with the previous discussion or what is going on at the moment.
The influence of the Czech writer's novel can easily be seen in the novel Catch-22, but also in movies like Forrest Gumb or TV shows like M.A.S.H (Lieutenant Dub reminds me of Major Frank Burns from the beloved American sitcom).
I dutifully report that "The Fateful Adventures of the Good Soldier Švejk During the World War" may, at times, be too slow for some tastes, but the events that the goofy Czech soldier goes through have a special charm, and the anti-war message and the subtle or not so subtle irony about army bureaucracy and the large number of incompetents who end up in high ranks are timeless.